Doină basarabeană


„Basarabie orfană, tu ești România mea…”

Advertisements

O biografie construită din stări de spirit, gusturi şi arome


Sunt câţiva ani de când în lumea restauraţiei bucureştene şi-a făcut loc un nume din ce în ce mai ştiut, mai sonor: Cristian Grigore. Cu modestie, dar, în acelaşi timp, cu tenacitate, el s-a remarcat prin refacerea farmecului de odinioară al restaurantului de clasă bucureştean.

Cristian Grigore şi echipa sa de somelieri de la Rossetya

Cristian Grigore şi echipa sa de somelieri de la Rossetya

Cristian Grigore s-a înscris deja în lista cu marii artişti ai restauraţiei româneşti, listă pe care se află nume celebre cum sunt braşoveanul Şerbănică, sau bucureşteanul Lăzărescu. Remarcabil este că a ajuns la această performanţă fără a-şi croi parcursul profesional după tiparul vreunui mentor anume. Aspiraţiile sale profesionale nu au urmărit o anume biografie de succes, sau vreun ilustru înaintaş, ci pur şi simplu continuarea tradiţiei performanţelor atinse de-a lungul timpului, în România, de conceptul de restauraţie în sine.

 

Restaurantul ca spectacol

 

Ceea ce îl diferenţiază pe Cristian Grigore de alţi manageri de restaurant, este felul în care îşi abordează profesia, ducând-o din zona meseriei în cea a actului de creaţie. Cei care ştiu să caute într-un restaurant altceva decât meniul zilei, sau chilipiruri mascate în tot felul de „promoţii”, ştiu că restaurantul, în ansamblul său, este un act de creaţie colectivă. Exact ca o revistă, în care toţi autorii articolelor pot excela în arta scrisului, dar dacă redactorul şef nu are darul de a „suda” eforturile echipei, rezultatul va fi, în cel mai bun caz, unul de „duzină”. Spectacolul restaurantului este similar cu cel oferit de o orchestră, în care dirijorul este cel ce decide succesul obţinerii prin tehnica contarpunctului, a unui minunat sunet final. De arta managerului de restaurant, dirijorul orchestrei de bucătari, ospătari, somelieri, maitre d’hotel, depinde succesul la public. Este o constatare pe care Cristian Grigore ştie să o scoată din metaforă şi să o traducă în realitate.

„Într-un restaurant bine organizat, directorul nu trebuie să fie neapărat prezent, pentru ca lucrurile să funcţioneze ireproşabil!” – Cristian Grigore

„Într-un restaurant bine organizat, directorul nu trebuie să fie neapărat prezent, pentru ca lucrurile să funcţioneze ireproşabil!” – Cristian Grigore

Asta se întâmplă pentru că, la ora actuală, el este printre foarte puţinii somelieri din România care ştie să conducă povestea vinului dincolo de clasicele asocieri gastronomice, în zona celor mai puţin obişnuite, cu artele frumoase, cu muzica şi cu literatura. Posesor al unei solide culturi generale, Cristian Grigore are toate atuurile care îi permit să abordeze cu succes restaurarea, prin oferta de meniuri şi servicii, a unei stări de spirit care definea cândva Bucureştiul anilor de glorie. Era o atmosferă efervescentă, de creaţie, în care viaţa avea alt sens, se scurgea după repere azi uitate şi într-un ritm tacticos. Într-una din discuţiile cu Cristian Grigore, îmi mărturisea uşor nostalgic: „lumea trebuie să reînveţe sensul cuvântului „restaurant”, care, azi, este impropriu folosit de lanţurile „fast food”. Alea nu sunt restaurante! Au şi ele locul lor în societate, dar acolo „te saturi”, nu „te refaci”. Într-un restaurant adevărat, oamenii trebuie să vină pentru spectacol”.

 

Paşii performanţei

 

Genetic, Cristian Grigore aparţine universului vitivinicol din Dealu Mare, fiind născut la 9 aprilie 1976, în Ploieşti. Prin formare profesională aparţine Italiei. Prin proiectele construite aparţine cosmopolitului Bucureşti. Din fiecare loc, Cristian Grigore şi-a extras sevele unui profil profesional unic, construindu-şi o personalitate puternică. Astfel, putem spune că, prin vocaţie, aparţine însă restauraţiei, oriunde există ea.

Povestea parcursului său profesional începe în 1999, când a preluat, până în 2002, ca manager, restaurantul „Dunărea”. Apoi, până în 2004, a condus restaurantul Cazinoului Plaza din fostul Complex „Mărul de Aur”, după ce şi-a manifestat abilităţile ca şef de sală. În 2004 a aprofundat descoperirea culiselor restaurantului, tot din poziţia de şef de sală, la „Junona” ,din cadrul complexului turistic Fantasy Beach Holiday  Resort.

Apoi, în 2005, a intervenit un moment de cotitură în destinul său: experienţa şcolii italiene de somelieri unde a urmat, până în 2008, cursurile de trei ani ale nobilei şi complexei profesii de „cavaler al tass du vin”. Este demn de remarcat că, la ora actuală, Cristian Grigore este printre foarte puţinii somelieri români care a urmat integral această şcoală, absolvită cu diplomă. Mai mult, în perioada în care studia someleria, el a şi activat ca atare în vinoteca „Casa vinului”, din Bardolino/Verona şi în restaurantul „Cellini”, din Florenţa.

Reîntors în ţară, în 2009, a condus pentru scurt timp restaurantul „Providence”, după care a fost inclus în echipa restaurantului „Rossetya”, tot ca manager. Aici Cristian Grigore a reuşit în scurt timp să îşi etaleze calităţile de „dirijor” al orchestrei de servicii din restauraţie. La ora actuală, în urma eforturilor sale, conjugate cu cele ale unui patronat deschis la nou, restaurantul „Rossetya” a devenit un nume de referinţă în restauraţia bucureşteană. Pentru celelalte locaţii din restauraţia Capitalei este un model de succes, mai ales în condiţiile de criză, iar pentru iubitorii spectacolului gastro-oenologic de pretutindeni a devenit un sinonim al bunului gust şi al rafinamentului accesibil clasei de mijloc. Conceptul promovat de Cristian Grigore nu se adresează clientelei selectate după portofel, ci acelor oameni care au deschidere spre receptarea corectă a artei culinare şi a universului vinului, în atmosfera optimă pentru tot ce înseamnă restaurare reală a trupului şi spiritului.

 

Polivalenţa lui „şi”

 

Nu a fost simplu să ajungă aici. O simplă enumerare a cursurilor urmate, într-o perioadă relativ scurtă, conturează un tablou al eforturilor făcute constant şi cu pasiune pentru profesia de restaurator. Cristian Grigore este formator în profesiile din nomenclatorul restaurantelor, de la ospătar, la şef de sală şi somelier. Este certificat ca inspector de protecţia muncii. A urmat cursuri monotematice: Coffee & Bar, Cocktail & Bar, Caribbean Drink, Savoir Fare. În atmosfera efervescentă a tradiţiei italiene a urmat cursul de igienă şi alimentaţie (Verona) şi s-a specializat şi în activitatea din turism (Verona). La Bucureşti a obţinut Brevetul de manager în activitatea de turism. Tot aici a fost atestat în Perfecţionare/Formare managerială -organizarea şi conducerea societăţii comerciale de turism (agenţie, hotel, restaurant, bar). Este licenţiat în drept, din 2002, dar nu a ratat nici cursurile de agent de marketing şi de ospătar. Iar cel mai important este că aceste profesii le-a şi practicat, astfel încât este unul dintre foarte puţinii manageri de restaurant din România care înţeleg conceptul în ansamblul său şi care ştiu exact cât şi ce pot cere echipei pe care o coordonează.

La ora actuală, Cristian Grigore este şi somelier. Este şi director de restaurant. Este şi pasionat de gastronomie. Aici e important de cunoscut faptul că el chiar a trecut, practic, prin etapa bucătăriei italiene, profesând o vreme direct la plitele unui restaurant din peninsula aromelor şi gusturilor mediteraneene. Este şi director adjunct al Agenţiei de Somelieri „Wine Taste”, condusă de reputatul Sergiu Nedelea. Este şi lector-formator la Şcoala de somelieri – Sergiu Nedelea, la „Lira Coop Creative”, şi la „Barmania”. Ca o recunoaştere a competenţelor sale, Cristian Grigore a fost remarcat şi de organizatorii unor prestigioase concursuri internaţionale, cum este Concours Mondial de Bruxelles, fiind cooptat şi între membrii juriului. În prezent, urmează şi cursurile unui masterat în consultanţă în afaceri (Facultatea de Administraţie şi Afaceri – Universitatea Bucureşti), iar recent a înfiinţat şi firma de consultanţă „Euro wine and food consulting”. Toţi aceşti „şi” ar putea creiona profilul unui manager polivalent.

De fapt avem de-a face cu un restaurator complet, pentru că, înainte de orice, Cristian Grigore este un om al restaurantului. Structural, el nu se poate îndepărta de restaurant nici în viaţa privată, majoritatea prietenilor săi fiind colegi de breaslă. O bună parte din timpul liber este dedicat studierii altor locaţii, experimentării de noi stări de spirit şi de noi oferte, lecturii literaturii de specialitate.

Într-o lume răscolită de ambiţii şi orgolii, Cristian Grigore nu a ars nici o etapă. A parcurs fiecare pas cu răbdare şi cu tenacitate, însuşindu-şi temeinic întreaga osatură a filosofiei restauraţiei. Tocmai de aceea stăpâneşte foarte bine tot ceea ce este legat de această artă.

Pentru cei care îl cunosc mai bine, sub carapacea de pragmatism afişat, firească unui responsabil de destinul afacerii, se ascunde un sensibil visător. Atunci când simte în interlocutorul său aceeaşi pasiune, Cristian Grigore dă frâu liber unor idei inedite, demolează obstacole şi clişee, construind în loc proiecte surprinzător de îndrăzneţe. Dovada este conceptul „Rossetya”, locul care şi-a depăşit statutul de simplu restaurant prin evenimentele create, prin serile de spectacol în care evoluează echipa de ospătari şi somelieri şcoliţi de Cristian Grigore. Pentru mulţi producători de vin, sau furnizori de materii prime, a fi listat azi la „Rossetya” nu reprezintă numaidecât o oportunitate de vânzare, cât mai degrabă o chestiune de prestigiu. Şi asta se întâmplă pentru că aici fiecare produs este adus la masă, cu tot cu povestea sa, de o echipă condusă, cu talent şi cu pasiune, de Cristian Grigore. Din acest motiv, restaurantul „Rossetya” este locul preferat azi nu doar de elite, ci şi de pasionaţii de arta vinului şi a gastronomiei: clubul condus de Laurenţiu Horodnic, clubul medicilor iubitori de vin, cluburile de fani ai diferiţilor producători de vin premium ş.a.

 

La Tiraspol, ruşii îşi renovează vechiul cap de pod al spionajului antieuropean


Astăzi, 11 martie, la ora 15, la Tiraspol, este inaugurată o filială a Institutului de Cercetări Strategice din Rusia (ICSR). Instituţia asta a fost înființată în 2012 de administrația președintelui Federaţiei Ruse ca o „umbrelă” a activităţilor KGB și se ocupă de furnizarea informațiilor strategice. Beneficiari sunt Administrația președintelui Rusiei, Duma de Stat, Consiliul de Securitate, Guvernul, precum și unele  ministere.

Numele de fată al „cercetărilor strategice” ruseşti este „spionajul”

ICSR are în prezent deschise nouă reprezentanțe în diferite regiuni ale Rusiei şi alte patru reprezentanţe în afara graniţelor ruseşti, în Turcia, Polonia, Ucraina și Franța. Cea din Tiraspol, a cincea, este deschisă fără aprobarea oficială a guvernului de la Chişinău, dar cu evidenta sa aprobare tacită, din moment ce, până la această oră nici un înalt oficial moldovean nu a protestat faţă de noua imixtiune rusească în teritoriul R. Moldova. Filiala din Tiraspol are ca scop declarat analiza și monitorizarea pe spațiul Republicii Moldova, României și Ucrainei. În subsidiar se va ocupa şi de consolidarea relațiilor dintre Transnistria și Federația Rusă în domeniile social, politic, cultural și economic.

În structura sa, ICSR are un centru de cercetări umanitare, un centru pentru studiul țărilor din Orientul Mijlociu, un centru de cercetări euroatlantice și militare.

Directorul reprezentanţei din Tiraspol este Leonid Reșetnikov, general – locotenent KGB (oficial, în rezervă). Acesta a activat în structurile KGB timp de 35 de ani până în 2009, ultima sa funcție fiind cea de șef al Departamentului de Informare și Analiză a Serviciului de Spionaj Extern (SVR) al Federaţiei Ruse.

Leonid Reşetnikov

Leonid Reşetnikov

La Tiraspol ruşii bat pas de defilare, la Chişinău bate vânt de primăvară…

Anterior destrămării URSS, ruşii deţineau la Tiraspol un centru foarte puternic, nu numai militar, dar şi de spionaj, cu unele antene în teritoriul actualei R. Moldova, toate îndreptate împotriva statelor din Balcani, inclusiv a României. După 1991, capacitatea de reacţie a acestui centru a scăzut, deşi el nu a fost niciodată dezafectat. Acum, situaţia din Ucraina şi, în special din Crimeea, a impus reactivarea schemei. Rusia are nevoie de un cap de pod în războiul informaţiilor la care nu va renunţa, aşa cum nu va renunţa nici la Crimeea. Astfel, în urma agresiunii Rusiei asupra Crimeei, șeful Centrului politico-militar din ICSR, Dmitrii Tâmciuk, afirma că, odată cu trupele trimise în Crimeea, Rusia a trimis şi în Transnistria 700 de militari din trupele cu destinație specială. O măsură care era de aşteptat, în contextul în care Transnistria joacă un rol important în planul lui Putin de alipire la Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei. Mai mult, ca o confirmare a dispreţului Rusiei faţă de autorităţile legale ale R. Moldova, generalul Reşetnikov l-a invitat la inaugurarea de azi şi pe bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, celălalt lider separatist „conceput” în acelaşi „uter” otrăvit al KGB. De asemenea, la eveniment vor participa şi membrii guvernului din Transnistria, reprezentanți ai administrației prezidențiale din Federația Rusă și… ai altor structuri oficiale (ghici care sunt).

În timp ce la Tiraspol ruşii încing guleaiul, la Chişinău, premierul Iurie Leancă declara ieri într-o conferință de presă că informațiile sunt „mai mult niște zvonuri”. Politica struţului nu are eficienţă decât pe termen foarte foarte scurt. În mod normal, reacţia Chişinăului ar trebui să fie sechestrarea conturilor liderilor separatişti din Transnistria şi blocarea tuturor activităţilor economice ale acestora. Posibil este, dacă ar fi şi voinţă…

Schema de organizare a ICSR

Schema de organizare a ICSR

Un episod din ciclul Marii Trădări Naţionale


Patru foto, una pamflet, următoarele autentice! Restul se ştie din comentariile televizate. Pe lângă pactul cu revizionismul maghiar de dragul ciolanului, numirea izmenarului oportunist Oprea la Interne – alt colecţionar de dipome cumpărate – e o simplă floricica la butonieră.

După evoluţia lui taica Ilici Iliescu – întâi iubitorul de ruşi ocupanţi (ştiu că e pleonasm, dar am gândit-o ca pe o subliniere), a lui Emil – prea nefericitul vânzător de Bucovina şi Bugeac, a lui Băsescu – şmenarul portuar al cărui portofel are pe o faţă interesul naţional, iar pe alta sigla Gazprom,  acum la uşa Catedralei Marii Trădări Naţionale bate impetuos Viktor – izvoditorul de maghairism şi de izmenari antinaţionali.

Oameni fără Patrie, oameni fără Dumnezeu! In rest, “no comment!”…

Image

Image

Image

Image

Vasile Stroescu, boierul basarabean care a fost primul preşedinte al Parlamentului României Mari


În ce limbă au predicat apostolii în Dacia ?


Premierul penal din Crimeea ocupată, oglinda stăpânilor săi


Cine se aseamănă, se adună. Aksenov, premierul-marionetă înşurubat în Crimeea cu mitraliera rusească, este un „colecţionar” împătimit de articole din Codul Penal. Iată cine sunt oamenii „de încredere” pe care se sprijină diktatura lui Adolf Putin şi iată cine reprezintă „poporul ucrainean” pe care doreşte să îl „elibereze” istericul Serghei von Labbentrop, nacialnicul pi zdania Externelor ruseşti (ptr. neiniţiaţii din dreapta Prutului, „nacialnic pi zdania” = şef peste clădire / instituţie).

„Maldavanul” de ieri, crâmleanul de azi

Ei bine, şeful Cabinetului de Miniștri din Crimeea, Serghei Aksenov, este originar din R. Moldova, mai exact din Bălţi, unul din fiefurile mafiei ruseşti. În rest, e şi acest Aksenov moldovean tot atât cât era şi Grigori Kotovsky, alt bandit rătăcit prin Basarabia şi devenit erou sovietic după ce evoluase prin puşcăriile de drept comun ale Imperiului. Mira-m-aş ca banditul ăsta să nu aibă şi cetăţenia română, că doar e notoriu că primii „basarabeni” care au dobândit paşaportul spre UE prin România au fost rusofonii din R. Moldova. Ar fi cazul ca autorităţile de la Bucureşti să verifice şi, în cazul în care se confirmă, să îi retragă cetăţenia română.

Ca orice aventurier fără patrie, fără rădăcini, fără identitate naţională, „maldavanul” din Bălţi s-a travestit fără probleme în crâmlean din tată-n fiu, numai bun de salvat de gruparea „Putin und Labbentrop” din ghearele NATO şi UE. La mijlocul anilor `90, Aksenov ăsta era  șef de „brigadă” într-una din grupările criminale din Crimeea, fiind cunoscut cu porecla de „Goblin” (spiriduș, demon). Acum este ditamai lider al aşa-zisului partid „Unitatea Rusă”, formaţiune care a acumulat la alegerile din Crimeea 4 % din voturi. Reprezentativ partid, nu-i aşa, măi, Labbentrop? Adică e tot un „vor v zakone”, respectiv „hoţ în lege”, sau „Naş” mafiot, mai pe înţelesul celor care nu au avut „fericirea” să cunoască pe pielea lor „democraţia” rusească.

Muşchii mei minte nu are!

Serghei Aksenov: "muşchii mei minte nu are!"

Serghei Aksenov: “muşchii mei minte nu are!”

Aksenov nu poate lega două vorbe şi dacă e să scrie i se rupe mâna în pix. Singurul lucru la care se pricepe e să zdrobească oasele oamenilor şi să tâlhărească la drumul mare. Şi ce dacă? După câteva vizite „de lucru” la Moscova, în 2009, a revenit în Crimeea convertit în politician şi proptit şef peste „brigada” botezată partid, cu numele de „Unitatea Rusă”. Evident că pe criminalul ăsta nu l-a dus capul să elaboreze vreo ideologie, vreun program, sau altceva de genul ăsta. Dar nici nu îi trebuiau pentru că totul i-a fost furnizat de administrația de la Kremlin, via FSB.

Pentru a înţelege corect uimirile lui Lavrov, acest von Labbentrop al zilelor noastre, precum şi isterizarea lui şi a Fuhrerului său, Adolf Putin, în faţa pretinsei imixtiuni a NATO şi UE în evoluţia Ucrainei de la democraţie la sclavie, e bine să ştim că numirea interlopului Aksenov ca premier al Crimeei ruseşti s-a produs în lipsă de cvorum (în sală erau 47 de deputați) şi în lipsa presei. În schimb, era înconjurat de oameni înarmați care au ocupat Sovietul Suprem din Crimeea.

Aceştia sunt oamenii Moscovei, aceştia sunt „poporul ucrainean” pentru a cărui libertate asudă zi şi noapte cireada de politruci de la Kremlin.

Camelia Radulian

Poezie si proza

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog