Salvaţi codrii Basarabiei!


 

În R. Moldova pădurile sunt considerate chiar în Constituţie ca patrimoniu naţional aflat exclusiv în proprietatea statului, fiind interzisă vânzarea lor şi schimbarea destinaţiei. Ecologiştii basarabeni care activează fie în instituţiile de profil ale statului, fie în ONG-uri, între care Mişcarea Ecologistă din Moldova este cea mai importantă, fac de câteva decenii un efort susţinut de refacere şi de extindere a Fondului Forestier Naţional. În ciuda acestor fapte, în ciuda faptului că R. Moldova a ajuns cel mai despădurit stat al Europei, urmaşii mentalităţilor sovietice de exploatare iresponsabilă, prin secătuire, a coloniilor imperiului, au găsit un subterfugiu prin care pot continua secerarea resturilor de pădure, prin eludarea Constituţiei. Codrii Basarabiei (ce a mai rămas din ei) sunt în pericol!

Bunicul meu, Simion Teriş, s-a născut şi a copilărit într-un sat din mijlocul Codrilor Orheiului. Tatăl lui, Andrei Teriş, era pădurar acolo. Îmi aduc aminte cum îmi povestea bunicul cât blestema tatăl lui fosta administraţie ţaristă care secera pădurile cu aceeaşi lipsă de responsabilitate şi cu aceeaşi lăcomie ca şi criminalii de azi. Mă gândesc ce ar fi zis străbunicul văzând crimele de azi, comise de astă dată de pământeni, nu de străini. Este greu de înţeles cum poate cineva care pretinde că îşi iubeşte ţara să anuleze accesul propriilor săi urmaşi la averea naţională.

Alarmaţi de situaţia creată în Fondul Forestier al R. Moldova, zeci de oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţii civile, au expediat un Apel către Prim Ministrul Iurie Leancă. Toţi doritorii de a se alătura cauzei de salvare a pădurilor R. Moldova, sunt invitaţi să se alăture semnatarilor Apelului pe pagina de petiţie special creată http://www.petitieonline.net/petitie/apel_pentru_salvarea_fondului_forestier_national_republica_moldova-p09852156.html

Înainte de a semna, informaţi-vă citind articolul de mai jos, publicat în luna februarie a.c., în revista „Natura” din R. Moldova, precum şi textul Apelului către premierul Iurie Leancă.

 

Arendarea pădurilor: desăvârşirea unui dezastru naţional

Căsăpite sistematic, din ce în ce mai rare, din ce în ce mai secătuite de şansa regenerării, pădurile Moldovei nu mai pot hrăni azi decât pofta de înavuţire a unui grup restrâns de pretinşi oameni de afaceri. Ei sunt cei care se străduie să definitiveze crima începută în 1812, prin secerarea fără milă a bătrânilor codri dintre Prut şi Nistru. Codrii Tighinei au dispărut, la fel ca şi cei care îmbrăcau nordul R. Moldova de azi. Cei ai Tigheciului, care acopereau cândva sudul Basarabiei s-au restrâns la un petec de pădure între satele Lărguţa şi Capaclia, din raionul Cantemir de azi. Din Codrii Orheiului şi ai Lăpuşnei nu a mai rămas decât amintirea măreţiei de odinioară.

Text: Simion Selişteanu

Foto: www.ecopresa.md

Mergând cu maşina pe şoselele R. Moldova, un necunoscător ar putea fi păcălit uşor că falnicii codrii ai Basarabiei încă există, că mai este posibilă refacerea lor. La fel de lesne poate fi amăgit şi cel care are timp să creadă mincinoasele statistici oficiale întocmite exact de cei care au ordonat, sau executat, ciopârţirea resturilor de păduri. Dar cine are elementara curiozitate să meargă câteva sute de metri în spatele arborilor „afişaţi” la şosea, va descoperi imaginea apocaliptică a hectarelor răşluite fără nici o noimă pe înţelesul oamenilor normali. Văzută de sus, imaginea R. Moldova arată exact precum capul unui bolnav de cancer supus chimioterapiei: câteva smocuri de pădure risipite peste un teritoriu din ce în ce mai gol, mai sărac, mai trist.

Oamenii aduşi în pragul sărăciei au migrat spre ţări cu o autentică economie durabilă, acolo unde evaziunea este un accident, nu o regulă. Dar fauna, păsările şi animalele, văduvite de siguranţa pe care le-o ofereau pădurile, ele unde să plece? Se sting pur şi simplu… Îi pasă cuiva într-adevăr ce vom lăsa generaţiilor de după noi? Păduri de vile tip castel, pajişti de betoane lipsite de fertilitate? În prezent, Fondul forestier național al R. Moldova constituie 12,7% din teritoriu. Dar şi din acest procent, numai 5% sunt păduri sănătoase, capabile să asigure regenerarea genetică.

Radiografia unui atentat la securitatea naţională

Dezastrul a început în 1812, odată cu ocuparea Basarabiei de către Imperiul Ţarist. Dacă în acel an pădurile acopereau 30% din teritoriul dintre Prut şi Nistru, după numai un secol, în 1918, ele nu mai reprezentau decât 6%. Cei 22 de ani de administraţie românască ce au urmat nu au reuşit să şteargă urmele măcelului. Apoi, viziunea sovietică şi-a spus iar cuvântul, R. Moldova ajungând în scurt timp cea mai despădurită rebublică din fosta URSS şi chiar şi din Europa.

Construcţii temporare în pădurile arendate

Construcţii temporare în pădurile arendate

În fine, în 1990, primul Parlament al R. Moldova a trecut pădurile în categoria problemelor de interes naţional, iar prin Constituţia din 1994, ele au devenit un bun al poporului – ATENŢIE! –, fără drept de privatizare. În primul deceniu de Independenţă s-a creat cadrul juridic naţional necesar extinderii ariilor protejate de stat şi suprafeţelor împădurite. Se urmărea inclusiv reîntoarcerea în ecosistemele silvice a speciilor autohtone. Dar tot atunci a început şi lupta cu mafia de sorginte comunistă, obişnuită să secătuiască acest pământ, pentru orice câştig al lor personal, dar şi cu orice risc pentru securitatea mediului şi a populaţiei.

Apogeul acestei lupte a fost atins în perioada dictaturii lui Voronin, când au apărut reţele şi clanuri organizate pentru a stoarce câştiguri ilicite din bogăţiile naturale ale ţării. În scurt timp, pădurile au fost transformate, într-o sursă de profit uriaş pentru unii demnitari, prin jaf, prin vânători „regale” de tip „Pădurea Domnească”, prin distracţii şi orgii cât mai departe de văzul oamenilor. În timpul şefiei lui An. Popuşoi, prestigiul domeniului a cunoscut o prăbuşire fără precedent. Cei mai profesionişti silvicultori au fost alungaţi, sau reduşi la tăcere. În funcţii de decizie au fost promovaţi indivizi lipsiţi de pregătirea profesională corespunzătoare, aleşi doar pe criteriul apartenenţei la partidul comunist şi al obedienţei faţă de stăpânii politici. Scopul a fost cel de a crea o reţea de colectare la negru a banilor.

Sarma ghimpata si garduri care protejeaza constructiile din padurile arendate

Sarma ghimpata si garduri care protejeaza constructiile din padurile arendate

Astfel, conform mărturiilor mai multor victime cărora li s-a impus să adune bani pentru „nacialnici”, din tăierea pădurilor, arată că anual, la centru, se aduceau 25-40 de milioane de lei. Evident că şi cei de „jos” îşi luau partea lor tot din contul tăierii şi distrugerii pădurilor. Beneiciari ai jafului au fost şi mai mulţi euromilionari, politicieni, miniştri, procurori, judecători, poliţişti, demnitari etc. În schimbul lemnului necesar construcţiei palatelor lor, ei asigurau derularea nestingherită a crimei şi garantau neaplicarea legii. Sistemul creat atunci a corupt atât de mult structurile de protecţie a pădurilor, încât el funcţionează şi azi. În 2009, regimul politic s-a schimbat „la vârf”, dar pofta de averi ilicite a rămas nealterată la nivelul eşaloanelor de mai jos.

Toate aceste crime, oricât de grave, poate ar mai fi putut fi reparate. Dar autorii lor, presimţind pierderea puterii, şi-au luat cea mai perversă măsură pentru a se asigura că în urma lor nu va mai rămânea nimic. Astfel, tumora profitorilor înfiptă în resturile de pădure a reuşit să elaboreze cea mai perfidă schemă de adjudecare a întregului Fond Forestier Naţional, prin ocolirea a însăşi Constituţiei R. Moldova. În vremea lui Vasile Tarlev, au promovat, prin Hotărârea de Guvern 187/2008, un Regulament privind arenda fondului forestier, prin care au promovat privatizarea pădurilor – altfel ilegală – camuflând-o sub numele de „arendă pe 49 de ani”. Nici măcar nu s-au obosit să îşi ascundă intenţiile. Anatol Popuşoi îndemna „afaceriştii” de ocazie: „luaţi în arendă cât mai multe păduri, că pe urmă o să le privatizaţi!”. La fel, cazul pădurii „Ţiganca”, de lângă Trebujeni, cu implicarea ex-preşedintelui Voronin, vorbeşte de la sine. În scurt timp, din Fondul Forestier Naţional, sub masca arendei, au fost înstrăinate peste 11500 de hectare. Şi asta chiar contrar propriului lor Regulament, care afişa, de faţadă, unele măsuri de protecţie a patrimoniului silvic. Politicieni, funcţionari guvernamentali, oameni de afaceri, oameni ai jusiției, și-au luat terenuri, arendîndu-le în prima fază și au ridicat pe ele edificii contrar prevederilor legale.

La vânătoare de responsabili

În prezent, toate pădurile din preajma capitalei, a orașelor, a centrelor raionale, a drumurilor internaționale sunt date în arendă. De regulă, terenurile mari sunt revândute de trei-patru ori unor diferiţi cumpărători, la prețuri ce ajung să depășească de sute de ori costul inițial de arendă. Simple calcule ne arată că cele mai mari suprafeţe de pădure au fost date în arendă de către întreprinderile silvice Chişinău – peste 3000 ha, Orhei –peste 27 mii ha, Tighina – peste o mie ha, Bălţi – peste 700 ha, Străşeni – peste 700 ha. Cele mai mici suprafeţe de pădure au fost date în arendă de către întreprinderile silvice Hânceşti – 0,1 ha, Şoldăneşti – 1,1 ha, Silva-Sud – 20,5 ha, Cahul – 21 ha.

Nu mai reluăm acum toate dezvăluirile făcute în presă despre aceste abuzuri incalificabile. Ele au revoltat populaţia şi, nu o dată, au generat proteste. Degeaba! Tupeul şi goana după averi au orbit şi au asurzit responsabilii. Şi ar fi atât de simplu ca ei să audă şi ca vinovaţii să şi plătească! Dar cine sunt aceştia? După tăcerea care domneşte în jurul subiectului, se pare că avem o crimă (pe care toată lumea o vede) fără autori, deşi toată lumea îi ştie. În cazul decimării Fondului Forestier Naţional, este valabilă vorba bătrânească „nu ştie bărbatul ce ştie tot satul!”.

Sute de metri de gard la mijloc de pădure

Sute de metri de gard la mijloc de pădure

Oficial, factorii de decizie sunt unanim de acord că pădurile Republicii Moldova reprezintă un ansamblu principal de elemente, care asigură echilibrul ecologic. Din aceste considerente, teoretic, ele sunt declarate integral ca fiind obiective naturale de gradul I, cu funcții exclusive de protecție. Problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și a extinderii terenurilor silvice prin împădurirea de noi suprafețe (trerenuri degradate, inapte pentru agricultură) sunt probleme de interes național. Dar şi asta, tot doar în teorie. În practică, pădurile au ajuns exclusiv de interes particular. Mai exact, al unor anumiţi particulari.

Statisticile oficiale indicau în 2012 că, din totalul terenurilor acoperite cu păduri, 87,2% s-ar afla în proprietatea statului, 12,2% sunt deținute de primării și alte 0,6% de proprietari privați (situația la 1 ianuarie 2012). Responsabilii de administrarea, gestionarea și paza pădurilor de stat ar fi cele 16 întreprinderi silvice, 4 silvio-cinegetice şi cele 80 de ocoale silvice cu 1082 de pădurari.

În realitate, prin adoptarea Regulamentului-drujbă strecurat de guvernarea comunistă, călcând în picioare Constituţia şi toate legile de până atunci, suprafaţa privatizată ilegal, sub masca arendei pe 49 de ani, a crescut dramatic şi incontrolabil. Culmea este că responsabilii de dezastru sunt exact aceiaşi cu cei numiţi să apere destinul pădurii din R. Moldova, mai exact responsabilii din Agenţia „Moldsilva”. Unii prin acţiuni directe, alţii prin inactivitate. Ceilalţi – parlamentari, oficiali guvernamentali, judecători ş.a. – sunt complici, de asemenea, prin acţiuni directe, sau prin atitudine pasivă.

Soluţii încă există, dacă există şi voinţă

 

Cu tot dramatismul situaţiei, există încă soluţii care ar putea remedia pe un termen mediu şi lung răul deja comis. Ele sunt simple, trebuie doar voinţa de a le aplica şi de a demonstra că actualii guvernanţi se delimitează irevocabil şi prin fapte concrete, nu doar prin declaraţii, de mentalităţile nocivei oligarhii comuniste.

Paşii prioritari sunt: abrogarea Regulamentului 187/2008 privind arendarea pădurilor, alcătuirea unor comisii guvernamentale pentru evaluarea şi monitorizarea contractelor deja încheiate, precum şi anularea celor care se demonstrează a fi fost încălcate. De abia după aceea putem vorbi despre restructurarea Agenţiei „Moldsilva”, despre strategii de replantare, despre impunerea unui sistem eficient de prevenire a tăierilor ilegale.

APEL

pentru salvarea Fondului Forestier naţional

 

În atenţia Primului ministru, dl. Iurie Leanca

 

Stimate domnule Prim ministru,

Prin prezentul demers, subsemnații, reprezentanți ai oamenilor de știință, ai

profesioniștilor din silvicultură, precum și ai societății civile din R. Moldova, vă supunem atenției prezentul Apel pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din Fondul Forestier Național.

Revenim în faţa dumneavoastră cu această problemă de maxim interes public, deoarece în urma analizării evoluţiei situaţiei pădurilor din R. Moldova în ultimele trei decenii, constatăm o continuă degradare a acestora, în pofida tuturor eforturilor de redresare depuse de comunitatea ecologistă, științifică și profesională.

Astfel, în ciuda faptului că în 1990, primul Parlament al R.Moldova a plasat pădurile în categoria problemelor de interes naţional, iar prin Constituţia din 1994 ele au devenit un bun al poporului, fără drept de privatizare, în prezent au fost nu doar reluate, ci chiar accentuate, tentativele de ocolire a legii fundamentale și a altora, în scopul de a elimina prin exploatări necontrolate și puţinele păduri rămase. În spatele acestor acţiuni iresponsabile se află un grup de pretinși oameni de afaceri – în realitate, un grup de interese conectat la economia subterană – ale căror acţiuni reprezintă un foarte periculos atentat la securitatea naţională. Afirmăm aceasta pentru că, la nivelul macroeconomic, atunci când reprezentanţii acestor grupuri oferă sute de mii de euro, bani la negru, pentru a arenda suprafeţe considerabile de pădure ( a se vedea materialele publicate în „Ziarul de Gardă”, revista „Natura” etc.), este evident că vor face tot posibilul de a-și recupera în cel mai scurt timp aceste sume, plus profitul scontat. Odată înfipt acest virus al corupţiei, efectele se propagă în lanţ, la toate eșaloanele factorilor de decizie, generând așteptări financiare enorme în raport și cu legile, dar și cu posibilităţile unui Fond Forestier din ce în ce mai redus. Efectele imediate sunt o evaziune fiscală de proporţii produsă în detrimentul consolidării bugetului public naţional și întărirea economiei subterane. Pe termen mediu și lung, efectul este degradarea stării de sănătate a întregii populaţii, prin degradarea calităţii mediului și prin afectarea celorlalte componente ale ecosistemelor naţionale.

Domnule Prim ministru,

Surprinzător și alarmant este că autorităţile publice centrale continuă să rămână pasive, deși ceea ce semnalăm și acum a mai făcut obiectul unor demersuri anterioare. Astfel, vă reamintim că anul trecut, în data de 11 noiembrie, Consiliul Suprem de Securitate a dezbătut mai multe probleme care ţin de asigurarea securităţii ecologice a R. Moldova (http://presedinte.md/rom/css-comunicate-de-presa/consiliul-supremde-securitate-a-luat-in-dezbatere-asigurareasecuritatii-ecologice). Discuţiile de atunci au avut loc în baza rapoartelor prezentate de Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului, de Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova și de Ion Guceac, secretar științific general al Academiei de Ştiințe a Moldovei. Vă reamintim că acea şedinţă s-a încheiat prin adoptarea Deciziei Consiliului Suprem de Securitate nr. 01/1-02-06. Cu toate acestea, până acum nu s-a pus nimic concret în practică, Regulamentul de dare în arendă nu a fost abrogat, iar dezastrul din Fondul Forestier Naţional continuă.

Nu o să reluăm aici argumentaţia deja știută, de ordin istoric. Rezumând, doar reamintim că măcelul pădurilor basarabene a început în secolul XIX și a continuat în perioada sovieto-comunistă, când R.Moldova a ajuns să deţină cel mai mic procent de împădurire din fosta URSS și Europa. Apogeul a fost atins în perioada dictaturii lui Voronin, când au apărut reţele și clanuri organizate pentru a stoarce câștiguri ilicite din bogăţiile naturale ale ţării. Este vorba despre crearea unei reţele de colectare la negru a banilor, reţea care continuă și azi să acţioneze. În lipsa unei voinţe manifestată ferm de actualele autorităţi de a destructura această reţea, Constituţia și toate legile în vigoare au fost încălcate prin promovarea prin Hotărâre de Guvern (V.Tarlev) a unui Regulament situat în mod sfidător mai presus de legea fundamentală a statului. Acest Regulament camuflează privatizarea sub numele de „arendă pe 49 de ani”. În scurt timp, din Fondul Forestier Naţional, sub masca arendei, au fost înstrăinate peste 11.500 de hectare, pe care au apărut case, vile și castele private.

Stimate domnule Prim ministru,

Împreună cu alţi oameni de bună credinţă am crezut şi noi că după aprilie 2009 se va face dreptate şi pădurilor noastre, şi silvicultorilor onești. Au trecut mai bine de 4 ani de când a fost destituit An. Popușoi, unul din artizanii acelui fatal Regulament, dar modelul construit de el în Fondul Forestier Naţional, din păcate, nu a fost demolat. Dimpotrivă, schemele moștenite au cunoscut o modernizare și diversificare, atrăgând în activităţi distructive, frauduloase, zeci și sute de persoane. Situaţia reală este deja intolerabil de gravă, iar tergiversarea abrogării acestui Regulament poate crea suspiciuni de complicitate în rândul populaţiei care și așa este revoltată de înstrăinarea pădurilor statului.

De aceea, pentru a pune în practică Decizia Consiliului Suprem de Securitate, din 11 noiembrie 2013, considerăm că este imperios necesară

adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

1. Anularea, prin abrogare, a Regulamentului privind arenda fondului forestier (HG nr.187 din 20.02.2008), Regulament prin care se produce de

fapt, contrar Constituţiei, privatizarea pădurilor;

2. Formarea unei comisii guvernamentale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, organizaţiilor ecologice și academice, care să facă pe teren o evaluare a tuturor contractelor de arendă și a respectării prevederilor contractuale;

3. Crearea unui grup de experţi independenţi pentru evaluarea stării reale din Fondul Forestier Naţional și pentru reformarea Agenţiei „Moldsilva”.

Domnule Prim ministru, în numele generaţiilor de azi, dar și ale celor ce vor urma, vă rugăm, în conformitate cu prevederile Constituţiei, să determinaţi restiturea pădurilor poporului căruia îi aparţin de drept!

Cu respect, semnatari:

Alexei Palancean, doctor, inginer silvic, academician ASAS; Alecu Reniţă, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă a R.Moldova; Andrei Dumbrăveanu, conf. universitar, doctor, președintele ONG-ului „Ave Natura”; Vasile Mahu, inginer silvic, ex-director general Agenţia „Moldsilva”; Mihai Cimpoi, academician; Andrei Timuş, Om Emerit din R.Moldova, Laureat al Premiului de Stat, membru corespondent; Leonid Voloşciuc, doctor habilitat; Vasile Bahnaru, doctor habilitat; Gheorghe Postolache, doctor habilitat, profesor; Valentin Codreanu, doctor habilitat, profesor cercetător; Ana Ştefîrţa, doctor habilitat, profesor cercetător; Ion Comanici, doctor habilitat, profesor universitar; Valentina Ţîmbalî, doctor, şef de laborator, AŞM; Lilia Chisnicean, doctor, şef de laborator, AŞM; Nina Ciorchina, doctor, şef de laborator, AŞM; Tatiana Sârbu, doctor, şef de laborator, AŞM; Victor Juc, doctor habilitat, profesor cercetător, AŞM; Vasile Şoimaru, doctor habilitat, Valentin Bobeică, doctor habilitat, Alexandru Buruian, doctor habilitat în drept, profesor universitar; Victor Moraru, doctor habilitat, profesor universitar; Vasile Spinei, ex-deputat în Parlamentul R.Moldova, preşedintele Centrului „Acces Info”, profesor universitar; Eugen Alexandrov, doctor, secretar ştiinţific al Institutului de Botanică, AŞM; InaVoineac, doctor în biologie; Alexandru Mîrza, doctorand-cercetător ştiinţific; Vasile Bucaţel, doctor, şef de laborator, AŞM; Ion Roşca, doctor în biologie; Iurie Caraman, doctor cercetător conferenţiar, AŞM; Serafim Isac, doctor conferenţiar universitar, USM; Iosif Cobzac, doctor în sociologie; Gheorghe Călcâi, doctor în filologie; Angela Mocanu, doctor în sociologie, AŞM; Tatiana Maimescu, lab.superior, AŞM; Valeriu Mândru, AŞM; Ion Rusandu, doctor în filosofie; Tudor Osoianu, doctor în drept; PantelimonVarzari, doctor în filologie, AŞM; Violeta Tipa, doctor; Dumitru Olărescu, doctor în studiul artelor, Maestru emerit în arte, Vicepreşedinte al Uniunii Cineaştilor; Galaction Verebceanu, doctor, AŞM; Mariana Marcu, drd. Lector; Petru Bogatu, jurnalist, scriitor, lector superior, USM; Vasile Andrieş, doctor în ştiinţe politice, lector superior, USM; Valentin Dorogan, doctor în filologie, conferenţiar, director al Departamentului Comunicare şi Teoria Informării, USM; Nicolai Garagulea, inginer; Angela Chiriac, şef laborator, lector, USM; Olga Bîrlădeanu, metodist, USM; Dumitru Dodu, doctor conferenţiar, USM; Valentin Arapu, lector, USM; Andrei Corobcean, lector, USM; Gheorghe Palade, doctor conferenţiar, USM; Ion Eremia, doctor habilitat, profesor universitar, USM; Ion Niculiţă, doctor habilitat, profesor universitar; Sergiu Matveev, doctor conferenţiar, USM; Rodica Ursu, doctor conferenţiar universitar, USM; Igor Bercu, lector superior universitar; Dumitru Ţurcanu, doctor conferenţiar universitar; Victor Mocanu, doctor conferenţiar cercetător.

Chisinau, 3 februarie 2014

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d bloggers like this: