Novac şi Negru de Drăgăşani, prinţii moştenitori ai Negrului Vârtos


De cel puţin opt ani a devenit deja o marotă declararea soiului Fetească Neagră ca brand de ţară al României. La o primă vedere nu ar fi nici o problemă. Soiul în sine are multe calităţi care îi permit să acceadă la acest statut. Dar nu este singurul şi nu este corect să monopolizeze titlul de brand de ţară.

Îmi aduc aminte că prin 2009 am avut plăcuta surpriză să descopăr la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare din Drăgăşani un soi surprinzător: Novac. Apoi, la scurt timp, am făcut cunoştinţă cu Negru de Drăgăşani la „Prince Ştirbey”, întâlnire mijlocită de Oliver Bauer. Ca o paranteză, merită amintit că prezenţa sa ca oenolog la Domeniul „Prince Ştirbey” este o frumoasă continuare a tradiţiei acestei familii de a angaja nemţi în acest post. Într-un articol anterior, maestrul Jean Jurubiţă povestea despre somelierul german al Prinţului Ştirbey, din perioada interbelică.

Deocamdată, în România, avem numai trei producători de Negru de Drăgăşani: Prince Ştirbey, Vinarte şi SCDVV Drăgăşani. Dintre ei, numai Staţiunea mai produce Novac, dar nu îl şi comercializează.

SCDVV Drăgăşani, locul de naştere al Novacului şi Negrului de Drăgăşani

SCDVV Drăgăşani, locul de naştere al Novacului şi Negrului de Drăgăşani

Recent, într-o discuţie avută cu mai mulţi pasionaţi de vin, la o degustare oferită de Dan Bundur, „starostele” Cramei Atelier de la Murfatlar, am constatat că foarte puţini cunosc povestea acestor două soiuri, precum şi pe cea a Negrului Românesc, un alt soi cu drept la titlul de brand de ţară.

Drept pentru care, propun să ne aplecăm cu mai multă atenţie asupra acestor soiuri. Ele merită şi nimeni nu are de pierdut. Nici măcar Feteasca Neagră care, oricum mai are de făcut câţiva paşi până la stabilizarea unei clone cu adevărat puternice. Aştept cu mare nerăbdare apariţia în acest an a primei Feteşti Negre creată la Aliman de către Mark Dworkin. Probabil va fi cea mai spectaculoasă Fetească Neagră de până acum.

Până atunci, hai să vedem ce este cu Novacul, cu Negrul de Drăgăşani şi cu precursorii lor, Negrul Vârtos şi Saperavi.

Novac, primul născut

Soiul de struguri Novac a fost obţinut în 1987, la SCDVV Drăgăşani, din soiurile Negru Vârtos şi Saperavi, de către Mircea Mărculescu. Soiul are potenţial de producţie maxim de 18 tone/ha. Epoca de maturare a strugurilor: V – VI. Conţinutul de zaharuri, la maturitatea deplină, este de 190 – 200 g/l, iar aciditatea totală ajunge la 4,5 – 5,0 g/l H2SO4. Cantitatea în antociani din pieliţa boabelor este de peste 700 mg/100 g boabe, iar extractul sec nereducator de 24,5 g/l.

Image

Frate mai mare al “Negrului de Drăgăşani”, deşi născut şi crescut în aceeaşi regiune, dezvoltă o personalitate complet proprie. Acest vin răsfaţă simţurile cu o culoare roşu-rubin intensă, un buchet de fructe şi arome picante de afine, ienupăr, piper negru, ciocolată neagră şi cuişoară. Flatează cerul gurii cu căldura sa, corpul consistent, taninul perfect integrat, aciditatea fină şi finisarea lungă.

Novacul este un vin care emană forţă, mândru, foarte extractiv, cu o intensitate a culorii ce se apropie de cea a Cabernetului. Este un vin care a impresionat plăcut până şi pe cunoscătorii pretenţioşi din Franţa.

Image

Negru de Drăgăşani, al doilea pe linia succesiunii

Soiul de struguri Negru de Drăgăşani a fost obţinut din încrucişarea soiurilor Negru Vârtos şi Saperavi, în 1993, la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Drăgăşani (aşa cum era denumită pe atunci SCDVV de azi), de către Mircea Mărculescu şi Mircea Vlădăşel. E considerat a fi fratele mai mic al lui Novac.

Image

Soiul are potenţial de producţie constant şi ridicat (15,5 t/ha). Epoca de maturare a strugurilor: IV-V. Conţinutul în zaharuri la maturitatea deplină este de 210 g/l, iar la supramaturare între 223 – 249 g/l. Aciditatea totală este de 4,5 – 5,7 g/l, cantitatea de antociani din pieliţa boabelor de 230 mg/100 g boabe, iar extractul sec nereducător de 24,42 g/l.

Negru de Drăgăşani dezvoltă o aromă excepţională de mure, porumbar şi vişine. Se prezintă cu o culoare adâncă roşu-rubinie, cu tanin fin şi cu o aciditate bună. Este acompaniamentul perfect pentru carnea de vânat şi grătare. Pe langa faimoşii lui „colegi internaţionali “,  acest vin dovedeşte multă personalitate proprie şi caracter şi arată potenţialul bogat al soiului şi al regiunii. Negru de Drăgăşani este un vin corect, bărbătesc, cu care te poţi împrieteni repede şi care merită toată atenţia.

Negru vârtos, părintele uitat azi

Pentru Novac şi Negru de Drăgăşani, Negrul Vârtos este ceea ce a fost Cabernetul Franc pentru Cabernet Sauvignon.

Dr. Ion Puşcă îşi aminteşte, în cartea sa „Vechi soiuri româneşti”, că la începutul carierei sale de oenolog, la Panciu, a mai „prins” acest soi în vie şi l-a şi vinificat. Era un vin intens colorat…

Cândva, plantaţiile viticole de la Oreviţa şi Golul Drâncei erau formate din 1/3 Negru Vârtos, 1/3 Negru Moale şi 1/3 Berbecel. În acest amestec, Negru Vârtos imprima corpul şi tăria, iar Berbecelul dulceaţa. În Dealu Mare, sortimentul tradiţional românesc de vinuri roşii era format din Negru Vârtos şi Negru Moale. „Chiar astăzi este cea mai stimată şi cea mai căutată dintre varietăţile negre româneşti”, afirmau unii autori ai timpului, cu un secol în urmă, cu privire la soiul Negru Vârtos.

Directorul SCDVV Drăgăşani, prima mea călăuză prin biografia Novacului

Directorul SCDVV Drăgăşani, prima mea călăuză prin biografia Novacului

Negru Vârtos este un soi obţinut prin selecţie populară, cu certitudine prefiloxeris şi, probabil, cam cu aceeaşi vechime cu Feteasca Neagră. Negru Vârtos prezintă numeroase variaţiuni şi clone. Cele mai cunoscute sunt două biotipuri. Biotipul cu flori hermafrodite normale, este un soi autofertil şi se cultivă în plantaţii pure. În timp ce la noi soiul a fost aproape şters din podgorii, în Bulgaria el a făcut carieră sub numele de Mavrud. Al doilea biotip, cultivat numai în teritoriile româneşti, are flori hermafrodite funcţional femele şi de aceea trebuie plantat în sortiment biologic cu soiuri bune polenizatoare, care să-i asigure fecundaţia. De aceea, în vechile sortimente tradiţionale româneşti, acest biotip al soiului Negru Vârtos era plantat împreună cu Negru Moale.

Tot dr. Ion Puşcă spune că în podgoriile judeţului Mehedinţi, soiul mai poartă numele de Corb, în timp ce la Drăgăşani este numit Gordan Negru, la Panciu – Neagră Vârtoasă, iar în alte locuri din ţară mai este cunoscut şi sub numele de Negru Bătut, Negru Tare, sau Corb Negru.

Strugurii ajung la coacere în prima jumătate a lunii octombrie. În general, vinul este bine echilibrat şi intens colorat. Datorită specificităţii lui, după unii autori, chiar şi astăzi ar putea sta alături de „cele mai bune vinuri din alte ţări”.

Saperavi, „vopseaua” rustică a Sfintei Nina

Soiul de struguri Saperavi (în georgiană „vopsea”) şi-a primit numele datorită culorii intense roşu-închis şi capacităţii sale deosebite de a colora alte soiuri. Asta şi datorită faptului că este unul din puţinele soiuri din lume care au şi pieliţa, şi pulpa de culoare roşie. Este un soi de struguri nativ din Georgia, ţara de unde provin cele mai vechi mărturii despre Vitis vinifera şi unde, în secolul al V-lea, Sf. Nina a venit să răspândească credinţa creştină într-un toiag cioplit dintr-o bătrână viţă de vie. Este folosit în special în cupaj pentru mai multe vinuri roșii, cum ar fi Negru de Purcari. Vinurile produse din struguri Saperavi au o culoare roșu intens.

Saperavi este un soi rezistent, cunoscut pentru abilitatea sa de a rezista la vreme extrem de rece, și este popular pentru aptitudinea sa de a crește la mare altitudine și pe pante. Soiul nu prea seamănă cu nimic din cele cu care suntem obişnuiţi. Vinul din aceşti struguri este un sec mai degrabă suplu decât corpolent, culoarea fiind un roşu închis, bătând în violet. Aroma trimite la fructe negre de pădure (mure), iar gustul se situează pe aceleaşi coordonate (mure, coacăze negre). Se simt şi ceva tanini, mai ales când e baricat nu mai mult de 6-12 luni. Gastronomic, trimite la vânat, afumături şi ceva brânzeturi mediu-tari. Una peste alta, este un vin de masă absolut onorabil, dar căruia nu-i poţi pretinde fineţuri de „chateau”.

Oliver Bauer, neamţul de la "Prince Ştirbey" îndrăgostit de soiurile autohtone româneşti

Oliver Bauer, neamţul de la “Prince Ştirbey” îndrăgostit de soiurile autohtone româneşti

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Camelia Radulian

Poezie si proza

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d bloggers like this: