La Cramele Bolgiu, viile sunt tratate cu elixirul tinereţii fără bătrâneţe


În ţările cu tradiţe enologică bine consolidată, viile cu varstă cuprinsă între 20 şi 40 de ani sunt conservate cu grijă, plantele fiind înlocuite treptat, astfel încât vârsta medie a plantaţiei rămâne constantă. Prin această practică, se asigură o calitate maximă a producţiei, chiar dacă volumul ei este redus.

Până acum, am mai întâlnit vii cu „vârstă constantă” numai în cazul unor producători celebri cum sunt Piccini, din Italia, sau La Gaffaliere, din Franţa. Astfel de producători nu sunt deloc interesaţi de „depăşirea planului de producţie”, ca să îşi bată apoi capul unde să vândă volumele uriaşe realizate. Este o politică bine gândită de obţinere a unui profit bun dintr-o producţie redusă ca volum, dar de calitate maximă, destinată exclusiv producerii vinurilor mari.

Imagine

Foste vii brâncoveneşti, cele de la Cramele Bolgiu continuă o poveste frumoasă

Dacă întrebi un viticultor ce vârstă are via lui şi îţi răspunde că are 30 de ani, nu e nimic deosebit. Dar dacă peste încă nişte ani îţi răspunde că aceeaşi vie are tot 30 de ani, atunci se iese din limitele realului şi se intră în cel al basmelor cu elixirul tinereţii fără bătraneţe.

Recent (articol publicat în 2011, Vinosofia nr.1 – n.r.), am întâlnit un astfel de caz şi la noi, la Urlaţi, într-o bucată din fostele vii brâncoveneşti, aflată azi în administrarea Cramelor Bolgiu. Proprietatea aparţine unei singure familii şi a fost constituită în urma retrocedărilor efectuate după 1990.

Imagine

Cramele Bolgiu – neîntreruptă tradiţie de familie din 1934

Ceea ce face din Cramele Bolgiu un caz particular este faptul că nu a defrişat viile redobândite, pentru a replanta vie tânără, aşa cum au făcut mulţi alţii.

Investiţii pas cu pas

După 1990, mai mulţi membri ai familiei Bolgiu au început să reintre treptat în posesia vechii proprietăţi viticole. Investiţia propriu-zisă a început în 2005, pe primele 5 ha retrocedate. Iniţial, această suprafaţă, plantată cu Aligote, devenise pârloagă. La început au dat-o în arendă, dar cel care trebuia să lucreze via a renunţat, speriat de volumul de muncă. Valeriu Bolgiu, împreună cu membrii familiei, au început singuri să readucă via la viaţă. Au curăţat-o, au săpat-o, au reaşezat manual toţi stâlpii de susţinere. Primul tractor l-au cumpărat cu 25.000 euro, în 2005, cu subvenţie de la stat. Au urmat aceleaşi operaţii şi pe celelalte suprafeţe care au reîntregit treptat proprietatea iniţială. Acum patru ani au început să acceseze, treptat, fonduri europene şi au investit în vie 120.000 euro, alte 120.000 euro în utilaje şi în cramă, precum şi 70.000 euro într-un laborator de analize. Vor urma alte investiţii în amenajarea pensiunii pentru enoturism.

Imagine

Ştefan, al IV-lea oenolog din dinastia Bolgiu

Preferând să aplice strategia dezvoltării cu paşi mici, dar constanţi, Cramele Bolgiu au reuşit să obţină în acest an Locul 1 pe judeţul Prahova în „Top Profit România – 2010”, realizat pentru microîntreprinderi. Asta nu înseamnă că, la fel ca şi alţi viticultori, Cramele Bolgiu nu se confruntă şi cu probleme. Valeriu şi Ştefan Bolgiu sunt însă convinşi că le vor depăşi. Problema forţei de muncă o rezolvă cu ajutorul membrilor familiei care se implică ori de câte ori sunt solicitaţi şi cu cei 15 angajaţi. Numai în timpul culesului se mai apelează la încă circa 20 de muncitori sezonieri, însă foarte atent selectaţi. Mai greu este să rezolve problema furturilor, frecvente în perioada recoltării. Şi ar mai fi problema infrastructurii locale, care poate fi finalizată numai odată cu Drumul Vinului din judeţul Prahova.

Via veche dă producţie mică, dar vinuri mari

Din cele 88 de ha înregistrate la DADR Prahova, 54 sunt plantate cu Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Fetească Regală, Aligote şi Busuioacă de Bohotin. Aceste vii au o vârstă cuprinsă între 25 şi 40 de ani. Alte 8,33 ha au fost replantate cu Shiraz (1,5 ha), Cabernet Franc (2 ha) şi cu două clone de Merlot: una pentru vin spumant şi roze, alta pentru vin roşu. „Via matură este tezaurul nostru şi nu o vom defrişa. Rădăcinile ei, adânci de acum, aduc în bobul de strugure cele mai valoroase elemente din sol. Urmând modelul văzut în Franţa, o vom conserva prin înlocuiri treptate”, spune Ştefan Bolgiu.

Imagine

Cramele Bolgiu nu lasă calitatea la voia întâmplării

În acest mod, via îşi păstrează, pe ansamblu, o vârstă medie constantă, de 30 de ani. Avantajul este obţinerea unei producţii de o calitate superioară şi, dacă afacerea este gestionată bine, acoperă dezavantajul unui volum mic al recoltei. În 2009, producţia a fost de numai 150 tone de pe toate cele 54 ha aflate pe rod. Calitatea deosebită a atras însă cererea din partea câtorva producători de elită din zonă, pentru vinuri premium şi super premium, cum este Davino, de exemplu.

După amenajarea cramei în clădirea retrocedată odată cu via, o parte din struguri au început să fie vinificaţi şi de producător. Acum, în butoaiele din pivniţă se odihnesc o Fetească Neagră 2008, deosebit de expresivă, un Cabernet Sauvignon 2008, plin de caracter şi un cupaj din Aligote (80%) şi Fetească Regală (20%), un vin cu personalitate, dar şi prietenos. După îmbuteliere, locul lor va fi luat de Busuioaca de Bohotin, Cabernet Sauvignon 2009, Feteasca Neagră şi Merlot 2009 care deocamdată aşteaptă în cramă, în cisternele de inox, la fel ca şi producţia din 2010.

Valorificarea

În condiţiile create de supraproducţia din vitivinicultură la nivel mondial, mulţi viticultori se confruntă cu problema desfacerii producţiei. Întrebarea pe care şi-o pun tot mai mulţi este dacă să producă puţin, de calitate maximă şi să vandă scump, sau mult, de calitate medie şi să vandă ieftin.

Deocamdată, Cramele Bolgiu vând strugurii cu 1,5 lei/kg, vinul roşu cu 6 lei/litru, iar cel alb cu 5 lei/litru. De anul viitor însă, vor începe îmbutelierea de vinuri DOC destinate HoReCa. Acelea vor fi poziţionate pe piaţă în categoria premium şi, desigur, vor avea şi alt preţ.

De patru generaţii, afacere de familie

Afacerea de la Cramele Bolgiu este una de familie, terenurile fiind ale membrilor acesteia. Astăzi, administratorul societăţii este Valeriu Bolgiu, secondat de fiul său, Ştefan, absolvent al Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti.

Imagine

“Blazonul” unei tradiţii din 1934, salvat de “restaurările” comuniste

Familia Bolgiu cultivă însă via din Urlaţi de patru generaţii. Prima generaţie de viticultori a fost cea a lui Nicolae C. Bolgiu, ale cărui iniţiale sunt inscripţionate din 1934 pe frontiscipiul din piatră care veghează poarta de acces în pivniţă. În perioada interbelică, acesta era unul din principalii trei viticultori din Urlaţi, alături de familiile Basilescu şi Ţigănescu. Tot din acei ani datează şi pivniţa din piatră, construită în oraş şi cunoscută până azi „Pivniţa lui Bolgiu”. Între cele două războaie mondiale, acesta şi-a trimis fiul, pe Nicolae N. Bolgiu, să facă Şcoala de Viticultură de la Chişinău. În acei ani, respectiva instituţie era afiliată celebrului Institut de la Montpellier din Franţa. Este o expli caţie pentru pregătirea profe sională de excepţie a promoţiilor din acei ani. Este o explicaţie pentru faptul că, deşi deposedat de viile şi crama familiei, Nicolae N. Bolgiu a fost apreciat şi în regimul comunist, încredinţându-i-se îngrijirea colecţiilor de vin ale IAS-ului de atunci.

Imagine

Nicolae C. Bolgiu, prima generaţie

Imagine

Nicolae N. Bolgiu, a doua generaţie

Imagine

Valeriu Bolgiu, a treia generaţie

Fiul său, Valeriu Bolgiu, a terminat Facultatea de Silvicultură, dar a învăţat de mic tainele viei şi vinului. Reprezentanţii celei de-a patra generaţii, fraţii Ştefan şi Costin Bolgiu au urmat cursurile Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, devenind viticultori sub îndrumarea unor nume de prestigiu: Liviu Dejeu, Liviu Grigorică ş.a.

În viticultură, enoturismul întregeşte profilul afacerii

Înainte de a începe investiţia în refacerea viei şi cramei, Valeriu Bolgiu a făcut mai multe drumuri în Franţa, împreună cu soţia şi cu cei doi fii. Au văzut la faţa locului cum funcţionează o afacere de succes în acest domeniu şi acum încearcă să aplice modelul la Urlaţi. Astfel, printre alte priorităţi, au în plan şi dezvoltarea segmentului de enoturism.

Imagine

Cramele Bolgiu înainte de invazia sovietică din 1944

Au restaurat clădirea cramei bunicului său şi au amenajat acolo o sală de degustare, una pentru servit masa şi patru dormitoare. În centrul oraşului funcţionează brutăria firmei, unde se produc specialităţi. „Vinul şi painea sunt două produse inseparabile încă de când s-a scris Biblia”, explică Ştefan Bolgiu raţiunea înfiinţării brutăriei. La întoarcerea dintr-una din vizitele în Franţa l-au adus şi pe Rafin, un armăsar superb din rasa grea Percheron. Înhămat la şaretă, el este un spectacol în sine pentru toţi vizitatorii viilor de la Cramele Bolgiu.

Imagine

Rafin…

Imagine

… şi înaintaşii săi

Patru generaţii de viticultori. Patru bărbaţi hotăraţi care au creat o tradiţie a vinului. Adriana Bolgiu vrea să creeze o tradiţie a PÂINII! Dovadă, brutăria care ii poartă numele și unde nu doar painea bine coaptă și aromată e la putere. Așa cum ii stă bine unei gospodine desăvarșite, Adriana Bolgiu își răsfaţă clienţii și cu delicioase prăjituri, cu acei cozonaci proaspeţi care umplu zilnic aerul de miresmele magice ale Crăciunului.

Imagine

Ştefan şi Adriana Bolgiu, fiul şi mama care cred în destinul biblic al vinului şi pâinii

Advertisements

One Response

  1. Este placut sa aflu ca o traditie atat de indelungata este pastrata in continuare si de descendentii acestei familii. Bafta si in continuare!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Camelia Radulian

Poezie si proza

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d bloggers like this: