CNA culege fructele otrăvite ale guvernărilor post decembriste


Am scris de mai multe ori – şi cu mult înaintea unor îngurguţaţi de azi –  despre nocivitatea spirituală a postului OTV. Ca atare, ar fi trebuit să mă bucur acum, în urma deciziei Consiliului  Naţional al Audiovizualului (CNA) de a-l închide. Ei bine, nu-i aşa!

În primul rând, CNA nu este nicidecum un arbitru imparţial al audiovizualului, aşa cum pozează. De fapt, este o entitate eminamente politică şi, ca atare, deciziile sale poartă stigmatul unor interese adesea (prea adesea) străine de idealul promovării unei autentice culturi naţionale. Ca să nu mai vorbim despre componenţa acestui Consiliu, unde, cu foarte rare excepţii, numai oameni de cultură nu au fost incluşi.

După 1990, dacă tot nu s-a mai revenit la Comitetul de Cenzură, s-a încercat totuşi, în numele pretinsei democraţii, înfiinţarea de organisme care să preia discret (la fel de discret precum elefantul intrat în magazinul de porţelanuri) acest rol. Dacă ne mai amintim, pe lângă CNA apăruse şi comitet, comisie, sau cum îi mai spunea pentru presa scrisă, condusă de intempestivul Cristian Tudor Popescu (pentru intimi, CTP). Dacă presa scrisă nu ar fi pierdut teren atât de mult, probabil că şi acea comisie ar fi fost încurajată să funcţioneze în continuare, pe post de Inchiziţie culturală. Din fericire pentru gaşca cocoţată la putere de 23 de ani, exponenţii ei au reuşit să îngroape cuvântul tipărit, unde responsabilitatea este mult mai mare şi, în consecinţă, rata de eşecuri este mult mai mică. Au preferat să promoveze pretinsa cultură „pe sticlă” pentru că nimeni nu face colecţie de vorbe goale. Rămâne în urma lor doar efectul de otravă anticulturală. Consumatorul de emisiuni cretinoide are creierul mult mai involuat chiar şi decât al unui cititor de tabloide. Acela măcar face efortul să citească. Telespectatorul, în schimb, înghite o „hrană” gata digerată de alţii.

Revenind, CNA îşi arogă nişte drepturi care îi depăşesc evident competenţa morală. Cam toate sancţiunile CNA au o puternică duhoare politică. Cea de închidere a OTV e cea mai toxică. Amenzile de până acum, date sub diferite pretexte, treacă-meargă, mai erau justificate. Dar să închizi un post… Asta numai piaţa poate regla, nu mofturile unor politicieni. Că era OTV un „furuncul” după caracterizarea mai sus citatului CTP? Era, dar cine i-a permis să ajungă aici? Nu cumva aceiaşi indivizi care azi fac pe fetele mari rătăcite în bordel? Nu cumva aceiaşi indivizi care, în public, pozează în degustători de cultură autentică, dar care, odată ajunşi acasă, dau la maxim postul de manele şi râgâie după prima bere trasă la un sandviş cu icre negre, aşa, „să moară duşmanii mei”?

În mod firesc, OTV ar fi trebuit să se stingă singur, din lipsă de audienţă, într-o piaţă în care nu ar mai fi putut vinde spaţiu de publicitate din lipsa naturală (nu impusă) de audienţă. Într-o societate în care cultura a fost distrusă zi de zi, fiind înlocuită de un program de imbecilizare în masă, nu mai poţi veni acum cu astfel de decizii arbitrare. Nu asta e soluţia corectă! Martirizarea artificială a lui Dan Diaconescu îi va asigura în continuare audienţă sporită pe celălalt canal, DDTV, sau pe un foarte posibil canal online. Soluţia corectă de anihilare a fenomenului OTV ar fi implementarea unui program autentic de promovare a culturii naţionale şi a valorilor reale. Dar şi pe astea cine să le mai stabilească de acum? Generaţia crescută cu Andreea Esca în manualele de istorie? Generaţia crescută în admiraţia pentru curvele devenite vedete TV, sau lideri de programe sociale? Generaţia crescută în cultul golanilor ajunşi „oameni de succes”?

Problema este deja mult prea complicată! A fost creată în peste 20 de ani de distrugere sistematică a respectului faţă de cultură şi nu se poate rezolva peste noapte cu închiderea unui post, oricât de mare ne-ar fi repulsia faţă de el. Măcar să închidă atunci toate posturile de manele, să interzică posturilor tabloidizate, gen ProTV, Antena 1, Naţional TV, Kanal D ş.a. emisiunile stupide înţesate cu tot felul de neica nimeni.

Şi, dacă tot se iau decizii din astea cu iz de dictatură, atunci să dea Parlamentul o lege prin care fiecare român să fie obligat să citească zilnic cinci pagini de carte din clasicii literaturii. Ar fi un început mai eficient, mai legitim, mai moral.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Camelia Radulian

Poezie si proza

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d bloggers like this: