Istorie recentă: Republica Moldova, necunoscuta din ecuaţia europeană


Recentele turbulenţe din mediul politic românesc, cu puternice reverberaţii şi în cel continental, au readus în atenţia publică un pion aparent insignifiant pe harta geopolitică a unei Uniuni Europene dominată de câteva orgolii şi de foarte multe ambiţii.

În primul rând, statul vecin a ieşit în evidenţă prin suspecta aliniere a lui Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, în corul susţinătorilor lui Traian Băsescu. Pretinsul susţinător al cauzei românismului în Basarabia a considerat că e cazul să îndemne cetăţenii din Republica Moldova să nu iasă la vot, pentru a sprijini astfel revenirea la Cotroceni a lui Traian, dăruitorul de cetăţenie. Adică de bilet de voie în UE pentru basarabenii din ce în ce mai lipsiţi de perspectiva unui trai decent acasă. Ieşirea edilului chişinăuian s-a întâmplat fix în aceeaşi sâmbătă, cu numai o zi înaintea votului pentru Referendum. A fost absolut ilegal, dar fiind, juridic, pe teritoriul altui stat, nu poate fi sancţionat. Dar gestul a fost imoral şi, mai ales, suspect, în condiţiile în care a fost făcut simultan cu cel al vicepremierului maghiar care l-a depăşit în tupeu, făcând campanie pro-Băsescu chiar la noi în ţară. După decembrie 1989, este pentru a doua oară când România este lovită, concertat, din toate direcţiile, vârf de atac fiind Ungaria şi Rusia (via Republica Moldova). Pe nimeni nu a mirat gestul maghiar, ci doar pasivitatea ruşinoasă a guvernului Ponta. În schimb, mulţi analişti au rămas surprinşi de tupeul brusc al „fratelui” Chirtoacă. Cheia enigmei nu se află în duplicitatea recunoscută a guvernanţilor de la Chişinău, ci, oricât ar părea de incredibil, la Berlin şi la Moscova.

 

Interese directe, mascate în „îngrijorări europene”

 

Reluând firul evenimentelor foarte recente, să ne reamintim şi episodul prea lesne uitat al ciudatei convorbiri telefonice dintre Traian Băsescu şi cancelarul german, Angela Merkel. Naivii au pus acest telefon pe seama îngrijorărilor doamnei Merkel cu privire la presupusa „lovitură de stat”. Neinformaţii au preluat explicaţia cu solidaritatea de partid european. Cea mai plauzibilă explicaţie rămâne însă cea potrivit căreia Angela Merkel este profund interesată să-şi sprijine direct prietenii, vechi şi noi, de la Moscova, în planul de federalizare a Republicii Moldova. E drept că naivii pot protesta din nou: şi ce treabă are puternica Germanie în amărâtul ăla de stătuleţ? Păi, Germania nu are, dar Rusia, da! Şi încă multe interese: politice, militare, economice. Iar pentru a-şi exercita pe deplin controlul asupra răzvrătiţilor basarabeni, cea mai eficientă politică a Moscovei este să îi ţină divizaţi. Un sprijin european dat acum de Germania ar conferi o legitimitate europeană noii ocupaţii ruseşti, ar oficializa-o. Evident, nu degeaba, că şi gazele costă. În plus, Transnistria, este o gaură neagră în care multe afaceri pot dispare, dar din care şi multe pot apare. Inclusiv şi SUA au interes, cel puţin deocamdată, în menţinerea acestei formaţiuni statale ciudate, pe care nimeni nu o recunoaşte, dar pe care toţi o tolerează.

 

Merkel, „succesul” diplomaţiei basarabene

 

Deşi Germania nu este parte din procesul de negociere 5+2 în diferendul transnistrean, ea este indiscutabil forţa motrice principală a UE, vocea care nu poate fi ignorată. În schimb, în negocieri contează vocea României, prin preşedintele său. Un Băsescu – dispreţuit, dar obedient şi şantajabil prin actualul statut de suspendat – este de preferat pentru Merkel, faţă de imprevizibilul interimar Antonescu.

Aşa că Merkel şi-a înfrânt dispreţul şi l-a invitat în noiembrie 2011 pe Băsescu la Berlin. Toţi s-au mirat atunci cum de îl bagă în seamă după ani de ignorare. Absolut „întâmplător”, imediat după acea vizită, Dmitri Rogozin, fostul reprezentant al Federaţiei Ruse la NATO şi actual vice prim-ministru, a fost numit în funcţia de reprezentant pentru Transnistria. Şi tot absolut „întâmplător”, diplomaţia de la Chişinău a început demersuri pentru a o aduce pe Angela Merkel în vizită oficială la Chişinău. Explicaţia oficială a demersurilor basarabene ar fi deschiderea proeuropeană a noului govern. Explicaţia neoficială se află în “sugestia” Moscovei. Cert este că de câteva zile, presa guvernamentală de la Chişinău titrează “marele succes” al diplomaţiei moldoveneşti. Ei bine, tocmai când să le iasă combinaţia lui Merkel şi lui Putin, s-au găsit nişte români (nu mulţi, vreo opt milioane) care să îi strice sejurul moldovenesc.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Camelia Radulian

Poezie si proza

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

Balaurul Român

Virtus Romana Rediviva

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

Byzantine Alchemy

Words from Eastern Roman Empire

Valea Frumoasei

Expoziţia de artă fotografică „Eşti floare de dor, Basarabie!”

petitie catre vremurile odioase

Just another WordPress.com weblog

Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Adrian Mangu

blogger civic și literar

Micael Nicolas's Blog

Simt ,deci înţeleg !

Secretele Istoriei cu Alexandru Moraru

Adevărul trebuie cunoscut,chiar dacă e urât şi imoral !

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

Stefanteris's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d bloggers like this: